Anime Sign
BUn venit pe Anime Sign!!

Dorintele devin realitate(yyh fic)-remake

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Dorintele devin realitate(yyh fic)-remake

Mesaj Scris de Mary la data de Lun 30 Noi 2009, 22:01

Disclaimer
Abia azi am vazut regulile...Nu detin nici un personaj din animeul Yu Yu Hakusho si din manga scrisa de Yoshihiro Togashi.Bineinteles,cu exceptia celor inventate de mine.


Ideea originala a acestui fic nu a fost a mea,ci a lui Moony.Dupa ce ea a renuntat la el,m-am oferit sa il continui eu si ea a fost de acord.
Acum,va rog sa aveti rabdare pt ca nu sunt asa de priceputa ca ceilalte de pe aici la scris.


Pt inceput,proologul(desi nu este mentionat niciun nume,cred ca va veti dea seama despre cine e vorba):




În biroul încăpător erau doar 2 persoane.Primul,care putea fi luat foarte uşor drept un copil,stătea la biroul mare şi acoperit de hartii.Nici nu apucase să ia o pauza de la îndatoririle sale,că şi primise veşti noi.
-Mă bucur că ai decis să lucrezi în continuare pentru mine.Ştii ce ai de făcut,îi spuse celui din faţa sa.
-Am înţeles.Sper că va merge bine.
-L-ai anunţat şi pe
el?Trebuie să vina alături de ceilalţi,fie că îi place,fie că nu.
-Sunt convins că va fi acolo.



**********************************************************

-Poţi să pleci,îi spuse umbra scundă stafiei care îi adusese un plic alb.
Aceasta plecă imediat şi închise uşa camerei după ea.
Bărbatul îmbracat în negru deschise plicul şi începu să citească descifrand uşor scrisul înclinat de pe foaie.După ce termină, un zâmbet îi apăru pe faţă.Se părea că iar aveau nevoie de ajutorul lui.În mod normal nu s-ar fi sinchisit,dar oricum avea de gând să plece.Însă mai era un lucru…persoana care îi ceruse în scris să se întâlnească ştia că nu o va putea refuza.Acest amănunt îi şterse zâmbetul de mai devreme şi îl făcu să fie furios pe el însuşi.
Îşi luă rucsacul în care avea câteva lucruri,puse scrisoarea în el,apoi aruncă o ultimă privire încăperii cam goale care îi aparţinuse câteva luni.În ea erau doar un pat(pe care nu îl prea folosise),o masă şi câteva scaune.Pereţii aveau culoarea albastru închis la fel ca şi podeaua. Nu era prea primitoare,însă era bună când afară ploua si dormitul în copaci nu era o opţiune.

Alerga si sărea de pe o clădire pe alta într-un mod care l-ar face pe Spider Man invidios spre destinaţie.După puţin timp se opri şi verifică dacă ajunsese unde trebuia.Dedesubt,mulţimea de oameni din marele oraş făcea un zgomot asurzitor chiar şi la acea ora târzie din noapte. Prea multă zarva pentru el.Se gândi ca poate ar fi fost mai bine să nu vină.Tocmai când se pregatea să plece,zări pe aleea luminată o siluetă inaltă ce inainta fară grabă.Aceasta îi zâmbi.Acum nu se mai putea întoarce,trebuia să accepte ideea.

Edit by A'Svear: DISCLAIMER
Unde`i disclaimer`ul? Atentie, fic`ul poate fi inchis din acest motiv.


Ultima editare efectuata de catre Mary in Joi 28 Ian 2010, 23:31, editata de 1 ori

Mary

Mesaje : 19

Sus In jos

Re: Dorintele devin realitate(yyh fic)-remake

Mesaj Scris de Insane Tenshi la data de Sam 05 Dec 2009, 22:05

Deci primu cap mai bine zis incipitul..
ai decriere la greu cea ce bine decat sa fie seaca,naratiunea se impleteste cu descrierea,actiunea este lenta si nu e fugarita de gaste...,dar totusi cum am mai zis treb sa citesc si nexturile ca sami fac o parere mai ampla despre fic..pana akum mia placut...sper sa nu te lasi de el..ast nextu si spor la scris... :X

Insane Tenshi

Mesaje : 1203

Sus In jos

Re: Dorintele devin realitate(yyh fic)-remake

Mesaj Scris de Mary la data de Sam 05 Dec 2009, 22:16

]Multumesc de comentariu.Sper ca iti va placea si continuarea.E placut sa vezi ca te incurajeaza cineva.[/font]



Capitolul I =>Inceputurile

În capitala Tokyo putini sunt cei ce dorm la miezul nopţii. Peste tot sunt oameni care se relaxează după căldura care se încinge ziua,fiind vară.Dar chiar şi noaptea sunt destule lucruri de făcut şi locuri în care să mergi.Afişele şi pancardele colorate îţi iau ochii şi te îmbie spre diferite locaţii cum ar fi Mall-ul,parcul,Muzeul de Istorie Japoneză sau scumpele restaurante din centru.Insă este un afiş anume,pe care îl poţi trece uşor cu privirea fiindcă nu e nici mare şi nici foarte colorat:pe un font roşu scrie cu negru ,,Club pentru tineri". Ĩn acest club,în acestă nopate de 23 iunie se afla si o fata pe nume Arisa,alături de zecile de tineri care se distrau şi se bucurau de vacanţa de vară.In varsta de doar 17 ani, isi petrecea fiecare seara de la terminarea şcolii în club sperând mereu că se va întampla ceva interesant în afară de bătăile obişnuite dintre băieţii care nu mai ştiau pe ce planetă sunt.Se plictisea foarte tare stand degeaba iar parintii preferau sa o lase sa stea aici decat sa o vada bantuind prin casa.Aveau incredere in Joe,proprietarul,care era un fiul unor prieteni de familie.
Si iata-o cu parul sau lung si negru si cu ochii caprui-verzui stand pe un scaun si gandidu-se la intamplarile ciudate care se petrecusera de curand.Erau prea iesite din comun ca sa le ignore pur si simplu.




********Flash Back********



Mergea printr-un cartier vechi alaturi de o colega in drum spre cinema cand o cladire din apropiere izucni in flacari.In timp ce aerul devenea din ce in ce mai greu de respirat din cauza fumului, zarise o fata la etajul 2 ce striga speriata dupa ajutor.Isi dorea cu disperare sa nu pateasca nimeni nimic,deoarece copilarise acolo si tinea la acei oameni.Prietena ei suna pompierii si acestia,odata ajunsi,reusira cu greu sa ii scoata pe locatari dupa jumatate de ora.Cu totii erau teferi in mod miraculos fara nici macar o arsura sau zgarietura desi blocul nu mai putuse fi salvat si se prabusise in scurt timp prada focului necrutator.
In acea seara,in timp ce facuse baie,observase niste urme ciudate si negre pe antebratul stang pe care nu le putuse sterge oricata apa si sapun ar fi folosit.Si totusi,cateva zile mai tarziu disparusera fara sa lase vreun semn.
Apoi,in ultima zi de scoala,cand trebuia sa participe la festivitatea de incheiere a anului,avea de invatat un discurs pe care era obligata sa il spuna in calitate de sefa a clasei.Si cum era destul de lung,nu insistase asupra lui cum ar fi trebuit.
-Mi-as dori sa imi intre in cap pur si simplu ! mormaise inainte de a se culca.
Dimineata a vazut ca iar ii aparusera aceleasi linii negre,iar la premiere a fost nevoita sa poarte o camasa cu maneca lunga ca sa nu se observe.Cand a trebuit sa spuna discursul,cuvintele ii veneau in minte si l-a spus la perfectie.



********End of Flash Back********




Dupa o vreme inceta sa caute explicatii si incepu sa se relaxeze si sa se simta bine alaturi de ceilalti.
Se pregătea să îsi ia înca un cockatil legănându-se pe ritmul melodieisale preferate când deodata s-a trezit strigată de Joe:
-Arisa! Ai fost chemată afară!
-Cine mă aşteaptă?striga ea încercând să acopere zgomotul aproape asurzitor din club.În gând :,,Sper că nu mama.”
Se temea ca avea sa o ia la intrebari in legatura cu faptul ca ii cam ,,colorase ” bluza alba in roz cand amestecase hainele in masina de spalat in acea dupa-amiaza.
-E un tânăr de vârsta ta.Zice ca iti e coleg.
Răsufla uşurată,ii mulţumi lui Joe şi se îndreptă spre ieşire.Când în sfârşit a reuşit să ajungă la uşă, isi aminti că lăsase telefonul mobil pe o masă,dar nici gând să mai traverseze odată mulţimea pentru ceva atât de neînsemnat. ,,Oricum pot sa il iau si mai tarziu…” isi zise şi apăsă pe clanţă.
Afară nu reuşi să vadă pe nimeni din prima din cauza faptului că în club era semi-întuneric,iar strada era bine luminată.După ce ochii i s-au obişnuit cu lumina strălucitoare,l-a vazut pe Minamino Shiuchi care îi zâmbea.Înalt,suplu,cu părul lung roşcat dat pe spate şi având ochii verzi(pe scurt,băiatul perfect pentru majoritatea fetelor),era ultima persoană pe care se aştepta să o găseasca acolo.Rămase cu gura căscată.Pur şi simplu era cu neputinţă! A clipit de câteva ori nevenindu-i a crede că elevul model era în faţa clubului care nu avea o reputaţie tocmai bună printre preferaţii profesorilor. Minamino se transferase in ultimul an de la cel mai bun liceu,Meiou,la liceul în care învăţa ea,Hanabe, şi nimeni nu stia de ce.Poate că motivul era ceata de fete care se ţinea după el oriunde,ar fi mers şi la baia baieţilor cu el,dacă nu le-ar fi împiedicat profesorul de serviciu.La scurt timp după ce se integrase devenise cel mai bun din liceu,uneori punându-i în încurcătură chiar şi pe profesori.Toate fetele mureau după el,la fel şi câteva profesoare mai tinere,dar el nu dădea vreun semn că simţea ceva pentru vreuna dintre ele,ci pur şi simplu le zâmbea,apoi îşi continua lectura (mereu îl vedeai citind dintr-o carte,fără vreun titlu sau nume de autor pe copertă).
-Minamino,ce surpriză neaşteptată!zise Arisa încercând să para amabilă deşi îi venea să îl întrebe ,,N-ar trebui să fii la vreo bibliotecă?”.
-Arisa,trebuie sa afli ceva important,ii zise fără alte introduceri.Te rog să nu ma intrerupi. Poţi pune întrebările mai târziu.Sunt sigur ca ai observa ca poti face lucruri ciudate sa se intample numai dorindu-ti asta.
,,De unde stie ? ”se gândi aceasta.
-Ce te face sa crezi asta ?il intreba curioasa.
-Te-am auzit cand ti-ai dorit sa iasa toti oamenii aceea teferi din incendiu,eram in zonă atunci.Era imposibil sa nu pateasca niciunul nimic,dar totusi s-a intamplat, multumita tie.Iar la festivitatea scolara păreai foarte uimita de tine insăti.
-Nu,astea sunt doar o coincidente,nu are cum sa fie adevarat.Sa terminam cu gluma.
-Macar fa o incercare,nu ai nimic de pierdut.
Arisa se pregătea să-i spună că nu avea rost sa isi raceasca gura de pomana,când pentru prima oară de când îl cunoscuse l-a privit direct în ochi.Acea privire sugera siguranţă,incredere şi putere.Ca vrajită i-a ascultat vorbele şi, închizându-si ochii, si-a dorit in gând :,,Vreau să…ningă!”.Ii deschise şi văzu cum fulgi de nea cădeau din bolta neagră a cerului,topindu-se când atingeau cimentul.,,Îmi doresc să înceteze ninsoarea!” a zis în gând şi lacrimile îngheţate s-au oprit.
-Ai vazut si tu,nu-i asa?Nu sunt nebuna ?
-Nu,tu ai făcut totul.Vezi,ai ceva special.Trebuie să te încrezi în mine.Când spun ceva,mă ţin de cuvânt.Am dreptate,Hiei?
Fata crezu că interlocutorul sau înnebunise pentru că parea ca i se adresa aerului.Dar spre surprinderea ei,de pe un bloc a căzut o siluetă scundă şi neagră.Cu groază se gândi că se va prabuşi,dar pentru prima oară în viaţă era fericită că se înşela.Silueta a aterizat perfect în picioare şi s-a ridicat,privind-o.Avea o privire care o inspaimanta putin pe fata. ,,Cu Minamino a mai fost cum a mai fost,dar cu tipul ăsta am dat de belea! ” gândi ea.


Ultima editare efectuata de catre Mary in Sam 13 Feb 2010, 21:34, editata de 2 ori

Mary

Mesaje : 19

Sus In jos

Re: Dorintele devin realitate(yyh fic)-remake

Mesaj Scris de Insane Tenshi la data de Sam 05 Dec 2009, 22:26

Deci si nextu avem aici..
primul capitol este interesant..Mi-a placut mult faptul ca Arisa avea acea putere a dorintelor,l-a surprins efectiv si pe Kurama..
Acum: Naratiunea este in acord cu descrierea..Descrii bine sentimentele personajelor{mai ales ale arisei-chan}..hmm dialogul..un pikulet mai mult dak puneai era minunat..dar e foarte bine si asa..nu e sec..
te poop si aspt nextu...

Insane Tenshi

Mesaje : 1203

Sus In jos

Re: Dorintele devin realitate(yyh fic)-remake

Mesaj Scris de Mary la data de Joi 17 Dec 2009, 20:20

Arigato de comment.



Capitolul II=>Se pare ca mi-am facut prieteni noi
Partea 1:Drum la miezul
noptii


-Hiei,salut-o pe colega mea de clasă.
-Hnnnn,a raspuns acesta.O privea ca si cum ar fi mai putin importanta decat o insecta.
Baiatul pe nume Hiei purta o pelerina lunga,neagra, si un fular alb infasurat in jurul gatului,in ciuda caldurii de afara.
Vazand ca Minamino e calm in prezenta nou-venitului,Arisa isi zise ca este in siguranta un timp.
-Si eu sunt incantata sa te cunosc,piticule! ii spuse pe un ton rautacios aplecandu-se spre el.
Mare greseala.
Ochii lui Hiei s-au ingustat si intr-o fractiune de secunda a fost in spatele brunetei; a scos de sub pelerina o sabie pe care i-a pus-o la gat.
-Te-ai intelege foarte bine cu idiotul de Kuwabara,a zis el pe un ton badjocoritor.Asta daca mai apuci sa-l vezi.La aceste vorbe Hiei a apasat taisul sabiei pe gatul ei, dar fara a-i lasa vreo urma.
-Hiei,ajunge!Am venit aici ca sa o convingem sa aiba incredere in noi,nu trebuie sa inrautatim situatia.
Supunandu-se,Hiei a plecat din spatele ei si s-a dus langa roscat. Ii multumi din priviri lui Minamino ca o ajutase.
-Acum ca ne-am linistit,te rog sa ne urmezi deoarece vei cunoaste cativa oameni.
-Te porti de parca ai fi un agent secret,Minamino,spuse Arisa amuzata..Cine a zis ca voi merge undeva cu tine si cu Domnul Foarte Vorbaret ?
-Nu are rost.Sa plecam,cred ca ii place mai mult inauntru,interveni Hiei in timp ce ii intorcea spatele fetei.
Vazand ca Minamino ii urma exemplul,ea a inceput sa ia in serios si varianta sugerata de el.
-Stai ! striga.Cu siguranta voi regreta,dar vin si eu.
Probabil va intrebati cum de s-a razgandit atat de repede.Trebuie sa stiti ca Arisa e o fire amatoare de aventuri si ,,Fir-ar sa fie,putina actiune nu strica!” .
-Linisteste-te,o sa fie totul in regula.Trebuie doar sa ai incredere.Si imi poti spune Kurama.
Arisa si colegul ei mergeau pe alei marginase (Hiei prefera sa o ia pe acoperisuri), iar ea ii cerea detalii despre unde anume trebuiau sa ajunga.El ii raspundea cu bunavointa ca nu avea motive de ingrijorare si ca va afla cat de curand tot ce voia.
Nu au avut de ales si la un moment dat au trebuit sa traversaze o strada foarte aglomerata pentru a ajunge la destinatie.S-au intalnit cu doua colege de clasa (ambele mermbre ale fan-clubului Minamino) care au inceput imediat sa ii intrebe ce cautau impreuna:
-Vai,Arisa,cum ai reusit sa il cuceresti pe cel mai ravnit baiat din liceu?o intreba una dintre ele.
Nici nu a apucat sa spuna un cuvant,ca cealalta fata a si inceput sa isi ia prietena la rost zambind cu gura pana la urechi:
-Ai intrebat-o ca sa stii si tu cum sa ii atragi atentia,nu, Miaru?
-Taci,Seiko! raspunse inrosindu-se Miaru.
Insa nici vorba de asa ceva.Amandoua au inceput sa se tachineze reciproc si nu ii mai bagau pe cei doi in seama(din fericire pentru ei).
-Hai sa ne indepartam usor,ii sopti Kurama Arisei.
Strecurandu-se cu grija au reusit sa scape de ele.Partea rea e ca in doar vreo 2 ore tot liceul va afla de ,, cuplul” pe care il formau.
-Ce enervant!Nu imi spune ca treci prin asa ceva des.
-Ooo,ba da,ii raspunse amuzant.Nu e tocmai usor sa fii in pielea mea.Mai avem putin,continua redevenind serios.
In timp ce mergeau in continuare,Arisa arunca din cand in cand cate o privire spre Hiei care sarea de pe o cladire pe cealalta fara a parea ca depune vreun efort special.Ii deslusea pe chip indiferenata,opusul preocuparii ce stapanea expresia lui tovarasului ce pasea alaturi de ea.
Tacerea celor doi o facu si pe ea sa stea linistita,lucru care nu ii statea in fire.
La un moment dat cand au trecut printr-un gang pustiu,in fata lor a aparut o creatura gri pe jumatate soparla,pe jumatate om, ce tinea in mana dreapta un cutit de pe care picura sange.
-Ai mare ghinion ca mi-ai iesit in cale,fetito! zise in timp ce se apropia de Arisa vanturandu-si arma.
-Cred ca cel care are ghinion esti tu.
Din cauza intunericului,monstrul crezuse ca fata se plimba singura,insa…
-Kurama…? sopti speriat monstrul si tot trupul incepu sa ii tremure de mama focului.
Roscatul se apropiase si intr-un moment de panica Arisa il apuca de brat simtindu-se in siguranta asa.Daca atacatorul ar fi fost om s-as fi descurcat deoarece luase lectii de autoaparare,insa tipul parea scos dintr-un film de groaza.
-Stafie de doi bani! spuse si Hiei pasind in conul de lumina aruncat de singurul felinar din zona..
-Hiei?!
Acum naluca era ingrozita de-a binelea.Scapa cutitul si o rupse la fuga cat il tineau picioarele.
-Ma duc dupa el,anunta Hiei.
Kurama incuviinta printr-un semn din cap.Inainte sa plece,Hiei se uita dispretuitor cum fata se agatase de roscat.Dandu-si seama ca inca il strangea de brat,ea i-a dat drumul si mormai un ,, Scuze ” cu privirea in pamant.
-Nu ne permitem sa fim descoperiti.Trebuia sa fiu mai atent,spuse Kurama mai mult pentru el ca si cum nu ar fi auzit-o.
Porni mai departe cu pasi mari si adolescenta a trebuit sa alerge ca sa tina pasul cu el.Ar fi vrut sa il intrebe multe,insa presimtea ca va avea timp odata ce vor ajunge la amicii lui.



Ceea ce niciunul nu stia era ca un urmaritor mult mai subtil ii observa dintr-o cladire apropiata.Un zambet ii aparu pe chipul de obicei serios.
-Te-am gasit,zise el.



Peste putin timp cei doi tineri se aflau in fata ghiseului de bilete din gara ,,Tokyo Station ” care avea program non-stop vara.Pe peronul luminat de zecile de neoane mai erau doar cateva persoane,lucru neobisnuit pentru un oras atat de aglomerat.
-Dati-mi va rog trei bilete pana la statia Itsuniwa,ceru Kurama femeii de la ghiseu.
Fata il privi mirata si se pregatea sa ii aminteasca faptul ca erau numai ei doi acolo,insa in secunda urmatoare langa umarul lui aparu Hiei. ,, Asta da premonitie ! ”
Intrati in vagonul aproape gol,s-au asezat pe scaunele confortabile aflate cat mai aproape de usa.
-Era doar un prapadit,insa m-am asigurat ca nu va vorbi,spuse Hiei,iar un zambet crud ii aparu pe fata.
Dupa cateva secunde,Arisa isi dadu seama cum ,,se asigurase Hiei” si a inceput sa tremure usor.Incepea sa se intrebe daca facuse o alegere buna venind cu ei.Se uita pe geam tot drumul la luminitele care dispareau rapid din vedere din cauza vitezei trenului.Era aproape sigura ca cei doi insotitori ai sai schimbau priviri pe la spatele ei. ,,Mi-a trebuit mie actiune...Cred ca patania din gang e doar o doza din ce ma asteapta.In ce m-am bagat ? ” isi repeta tot timpul.


Ultima editare efectuata de catre Mary in Sam 13 Feb 2010, 21:45, editata de 3 ori

Mary

Mesaje : 19

Sus In jos

Re: Dorintele devin realitate(yyh fic)-remake

Mesaj Scris de ~Ana-chan~ la data de Dum 20 Dec 2009, 15:23

Bravo!!! Bravo, Mary, bravo! Ai facut o treaba foarte buna, ficul are adrenalina, actiune si isterul e peste tot! Exprimarea este foarte buna, personajele noi interesante, iar singurele greseli pe care le-am vazut au fost:
La aceste vorbe Hiei a apasat taisul sabiei pe gatul meu dar fara a-mi lasa vreo urma.
O mica virgulita si ar fi fost perfect:
La aceste vorbe Hiei a apasat taisul sabiei pe gatul meu, dar fara a-mi lasa vreo urma.
Si o greseala de neatentie :
»Mi-a trebuit mie actiune...Cred ca monstrul din gang e doar o doza din ce ma asteapta.In ce m-am bagat ? »

«Mi-a trebuit mie actiune...Cred ca monstrul din gang e doar o doza din ce ma asteapta.In ce m-am bagat ? »

Eh, astea au fost mai evidente, dar cum eu sunt cu purecatul cum zice Moony... Eh, continua, abia astept continuarea!

~Ana-chan~

Mesaje : 16

http://forumanime.3xforum.ro/

Sus In jos

Re: Dorintele devin realitate(yyh fic)-remake

Mesaj Scris de Mary la data de Vin 05 Feb 2010, 19:10

Multumesc de comentariu,Ana-chan.
Mda,ghilimelele alea mi-au dat de furca in Microsoft pana mi-a venit ideea sa le fac asa cum sunt in limba romana.Si am tinut cont de virgula aia.
Am decis ca mai bine ar fi sa scriu la persoana a 3-a deoarece doresc sa spun mai multe si despre celelalte personaje si deci o poveste la persoana intai nu prea se potrivea.Deasemenea,am inclus un mic fragment in prima parte a capitolului al 2-lea care nu era pana acum.Doresc in ultimul rand sa ii multumesc unei anume persoane de aici pt sugestia sa care m-a scos din impas.Ce este scris intre ghilimele reprezinta gandurile Arisei.Sa lasam totusi la o parte vorbaria,spor la citit.



Partea a 2-a: Decizia luata


-Doamna,l-am zarit langa o gara din Tokyo.Asa cum ati banuit,era insotit de amicul lui.
-Erau numai ei doi ?intreba femeia stand rezemata de fereastra pe care iesise cu ceva timp un urma o anume naluca.
-Da,raspunse fara ezitare spionul.Au fost atacati de o naluca ce probabil a nimerit in Lumea Oamenilor din intamplare.Le-am pierdut urma fiindca stafia nu era singura si a trebuit sa plec de acolo.
-Inteleg.Trebuie sa il aducem inapoi inainte ca situatia sa scape de sub control.Intre timp,Imago ii va tine locul ca supraveghetor al portalurilor.Poti sa pleci.
Acesta iesi pe coridorul sumbru si se indrepta spre camera sa.Multumit ca ii ascunse cu succes stapanei prezenta fetei la scena din seara aceea,se duse sa se odihneasca inainte de a pleca din nou in misiune.



Intr-un final,cei trei au ajuns la statia Itsuniwa.Arisa se desprinse cu greu de scaun,prefera vagonul bine luminat si primitor fata de intunericul de afara.Dupa ce au parasit statia,um luat-o pe o carare greu de deslusit doar la lumina lunii ce stralucea nepasatoare si rece pe cerul negru.
Nu de putine ori se impiedica de vreo creanga cazuta sau de pietre din cauza grabei sale in a-i urma pe Kurama si Hiei.I-a trecut prin cap sa faca sa apara o lanterna insa nu voia sa se joace cu puterile ei inainte sa le poata controla pe deplin.Cand razele argintii ale maretei stapane a noptii au atins portiunea de drum din fata sa,si-a dat seama ca avea de urcat un sir lung de trepte din piatra.Ce ganduri de bine le-a adresat de fiecare data cand aluneca !Nu auzea niciun zgomot in afara de cel al crengilor leganate lenes de vant si a pasilor ei.Probabil ca ,, ghizii ” erau cu mult in fata.Dupa o vreme a ajuns in sfarsit pe un platou.In fata era o casa in stil traditional ale carei ferestre erau luminate puternic.Asa cum banuise,Kurama si Hiei o asteptau in fata usii.Kurama a intrat primul facandu-i semn sa il urmeze fara teama.
In camera centrala destul de incapatoare erau patru persoane ale caror voci se stinsera cand ii vazura.
Singura femeie era in varsta,avea parul grizonat si era micuta de statura.Statea incruntata cu picioarele incrucisate langa un televizor mare care nu prea se potrivea cu restul decorului modest.
Rezemat de unul din pereti statea un barbat inalt imbracat intr-un costum crem ;parul saten ii cadea in ochi,dar nu parea sa il deranjeze acest lucru.
Ceilalti doi se ciondaneau din cine stie ce motiv.Cel cu parul portocaliu aranjat in stil Elvis Presley ranjea la celalalt care arunca fulgere din ochii caprui.
-Bine ai venit,Arisa.Sunt sigur ca ti-ai pus multe intrebari pe drumul incoace si sper ca vei gasi raspunsurile la toate.Numele meu este Koenma,incepu barbatul care se rezemase de perete.Inainte sa incepem,trebuie sa intelegi ca te putem ajuta sa iti stapanesti puterile daca decizi sa ni te alaturi.
-Momentan vreau doar sa stiu cine sunteti si de ce am fost supravegheata,raspunse Arisa.
-Bineinteles.Apoi Koenma se intoarse spre Hiei si Kurama si ii intreba :Ati avut probleme pe drum ?
-Am intalnit o naluca,dar nu ne va face probleme,raporta Kurama.
Din felul in care vorbise,Arisa sesiza ca i se adresase cu respect.,,Ma intreb de ce.”
-In regula.Atunci putem incepe.Pe langa lumea in care te-ai nascut si traiesti,Lumea Oamenilor, cum o numesc eu,mai exista si alte doua Lumi:Lumea Spirituala-din care vin eu- si Lumea de Apoi-de unde a venit naluca vazuta in seara asta.Cateodata,stafiile ajung in Lumea Umana fie din greseala,fie intentionat si este de datoria unor oameni cu puteri speciale sa ii trimita inapoi.Acesti oameni poarta numele de detectivi spirituali,iar Yusuke si Kuwabara au fost unii dintre ei.
-Luptele mi se pareau cele mai importante pe atunci,spuse barbatul cu parul portocaliu.Numele meu e Kuwabara Kazuma.
-Iar eu sunt Urameshi Yusuke,spuse si cel cu ochii caprui.
-Ea este Genkai,maestra spirituala,continua Koenma.Si cum spuneam...
In timpul care a urmat,Arisa a aflat ce voise sa stie:se afla acolo deoarece Koenma considera ca si ea ar putea deveni,dupa antrenamente corespunzatoare,o detectiva spirituala. I se spusera notiuni importante despre cele mai cunoscute si puternice stafii din Lumea de Apoi iar la sfarsit a fost intrebata daca doreste sa ramana si sa se antreneze alaturi de Genkai.
Spusele lui Koenma si faptele care i se intamplasera in ultima perioada au fost de ajuns pentru a o ajuta sa ia decizia de a ramane.
-Te-ar deranja daca ne-ai face si noua o demonstratie a puterii tale? o ruga Kuwabara .
Arisa considera ca nu se putea intampla nimic rau,asa ca se gandi la ce si-ar putea dori.Gasi repede o idee: ,,Imi doresc sa apara acum telefonul meu uitat in club!”.
Telefonul mobil aparu numaidecat in mijlocul camerei insa...asezat pe masa pe care fusese lasat!Ceilalti din incapere o priveau pe jumatate surprinsi,pe jumatate amuzati.
-Ceva imi spune ca o sa am nevoie de muuulte antrenamente,spuse ea in timp ce lua telefonul in mana. ,,Vreau ca masa acesta sa se intoarca acolo unde ii este locul!”
Supunandu-se poruncii,masa se facu nevazuta.
-Sper ca a ajuns unde trebuie...
-Trebuie sa ma intorc in Lumea Spirituala,spuse Koenma.E deja destul de tarziu.
Spunand acestea,iesi din casa.Arisa se uita la ceasul telefonului care indica ora 2 jumatate.Cu greu isi masca un cascat:ultimele ore ii solicitsera atentia mai rau ca cele de la scoala.
Maestra Genkai fu de acord cu aceasta afirmatie si le indica celorlalti unde puteau sa se odihneasca.
-Yusuke si Kuwabara vor sta in camera cea mare,Arisa va avea camera din dreapta,iar eu dorm in camera mea.Hiei,vrei tu camera dinspre padure?
-Prefer sa dorm in aer liber,raspunse el .
-Atunci o voi lua eu pe aceea,daca nu e vreo problema,spuse Kurama.
Se despartira in liniste,fiecare ducandu-se la culcare.Camera Arisei era micuta si primitoare avand in ea doar un pat,un dulap si o masa cu un scaun.Se intinse in patul lipit de perete si,prea obosita ca sa mai aiba si alte ganduri,se cufunda intr-un somn adanc.
In camera pe care trebuia sa o imparta cu Yusuke,Kuwabara se fataia de colo-colo enervandu-si amicul.
-Ce tot faci?
-Nu ma pot gandi decat la Yukina.Nu cred ca a fost o idee buna sa o las cu sora mea.
-Of,mai taci!replica Yusuke iritat.Culca-te odata,ma tii si pe mine treaz!Oricum o sa va vedeti in cel mult doua zile.
-Asa e...,murmura Kuwaba putin mai vesel.Se aseza in pat si se asternu linistea in camera.
De pe creanga pe care avea sa se odihneasca,Hiei privi in camera cea mai apropiata de copacul in care se afla.Usa ce dadea pe veranda era intredeschisa lasand sa se strecoare inauntru racoarea noptii.
-De unde stiai ca voi veni? i se adresa lui Kurama care voia sa inchida usa.
Acesta ii zambi enigmatic drept raspuns si renunta sa mai inchida usa.Se duse sa se culce,lasandu-l pe scundul demon nelamurit.

Mary

Mesaje : 19

Sus In jos

Re: Dorintele devin realitate(yyh fic)-remake

Mesaj Scris de Insane Tenshi la data de Sam 06 Feb 2010, 13:11

Asa am mai trecut si eu pe la ficul tau dupa o bucata buna de timp ...
Akum ,ma bucur mult Mary ca ai pus nextul ,abia ast sal citesc si incepusem sa cred ca vei renunta la fic;dar iata ca mam inselat.Revenim:
Vad ca utilizezi niste figuri de stil poetice kare kiar ma impresioneaza si e foarte bine.Prin intermediul lor,imbogateste descrierea si o face placuta.Dialogul nu este sec,are replici bune si intelese.
Actiunea este calma si nu fugarita de gaste...
Povestea in esential este buna ,faptul ca Arisa vrea sasi stapaneasca puterile si ii se propune o alaturare.Face cunostiinta din ceam inteles eu cu Yusuke si Kuwabara...Deci e bun acest capitol,si ast nextu

Insane Tenshi

Mesaje : 1203

Sus In jos

Re: Dorintele devin realitate(yyh fic)-remake

Mesaj Scris de Continut sponsorizat Astazi la 02:13


Continut sponsorizat


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum